George Buhnici | #IGDLCC

Borșa era un oraș de minieri și de pribegi. Astăzi, pe ulițele alea abrupte de sub munte, trec mașini de jumătate de milion de euro. În anii ’90, de la Borșa plecai pe capete spre Italia. Nu pleca nimeni de bine, ci doar ca să nu ajungă la sapă de lemn.

Numai că oamenii ăștia s-au întors. Și n-au venit doar cu banii strânși acolo, ci au adus cu ei o altă mentalitate. Miza n-a fost să plângă după mine. Miza a fost să oprească jafurile din păduri și să pună ceva sustenabil în loc.

De la târnăcopul din subteran, borșenii au trecut direct la pârtii de schi, pensiuni și telegondole de ultimă generație. Nu trăiesc ei din toți banii din turism, e adevărat. Vorbim de procente. Dar sunt procente destul de mari cât să schimbe fața unui județ întreg.

Am văzut transformarea asta cu ochii mei: dintr-o zonă monoindustrială moartă, Borșa a devenit șantier de investiții. Punct. Dacă le spuneai borșenilor acum două decenii că vor avea turism digitalizat pe munte, râdeau de tine în hohote. Se poate și la noi? Se poate. Doar că trebuie să termini cu hoția și să te apuci de treabă.

Să-mi spui dacă vrei să-l ducem spre un script de YouTube cu B-roll și timpi de pauză sau rămâne în formatul ăsta de editorial/social.

IGDLCC înseamnă Informații Gratis despre Lucruri care Costă! Totul ne costă dar mai ales timpul așa că am făcut această serie pentru a mă informa și educa alături de invitați din domeniile mele de interes. Te invit alături de mine în această călătorie. Mi-am propus să mă facă mai informat și mai adaptat la schimbările care vin. Sper să o facă și pentru tine.

World Economic Forum a scos și pe 2026 aceleași estimări ca anul trecut: până în 2030 vom avea, net, cu 77 de milioane mai multe joburi la nivel global. Nu într-o industrie anume, nu într-o geografie anume, ci global, cu tot cu revoluția tehnologică. Da, o parte din joburi dispar complet. Dar apar altele, iar în paralel există spor demografic în afara Europei. Deci nu vorbim de o piață care se golește, ci de una care se rearanjează.

Contrastul cu titlurile din presă e violent. Doar în tech, la nivel global, s-au tăiat vreo 140.000 de joburi în prima jumătate a lui 2026, aproximativ 1.000 pe zi. Amazon, Microsoft, Oracle, toate reprezentate și la noi. Iar întrebarea mea a fost fix asta: seamănă cu crizele pe care le-ai mai prins sau e ceva ce n-am mai văzut?

Răspunsul Mădălinei: nu e nimic nou, doar motivul e diferit. De fiecare dată a fost un alt vinovat oficial, dar în spate au fost mereu aceleași lucruri, decizii de strategie și rearanjări de fluxuri comerciale ca să se facă mai mulți bani. Multe companii nici măcar nu erau pe pierdere, doar le scăzuse profitul.

IGDLCC înseamnă Informații Gratis despre Lucruri care Costă! Totul ne costă dar mai ales timpul așa că am făcut această serie pentru a mă informa și educa alături de invitați din domeniile mele de interes. Te invit alături de mine în această călătorie. Mi-am propus să mă facă mai informat și mai adaptat la schimbările care vin. Sper să o facă și pentru tine.

Povestea de la ANCPI nu e un accident izolat, ci un simptom. I-am adus la aceeași masă pe Dan Câmpean, directorul Directoratului Național pentru Securitate Cibernetică (DNSC), și pe Alex „Jay” Bălan, unul dintre cei mai buni white hat hackeri pe care îi avem, ca să tranșăm sincer cât de expusă e infrastructura statului român și, mai important, ce putem face. Dacă vă interesează cum stă România cu securitatea cibernetică, discuția asta vă schimbă câteva certitudini.

„Dani1234″ nu e o glumă, e o parolă reală pe serverele statului

Am început brutal: le-am citit celor doi invitați câteva parole și i-am rugat să confirme dacă sunt reale. „Dani1234″. „root” cu arond și zero. Genul de parole pe care le vezi în meme-uri. Verdictul lor a fost demolator: statistic, aproape sigur există chiar acum parole de genul ăsta pe sisteme publice. Problema nu e că oamenii își pun parole proaste, ci că li se permite să își pună parole. Am mai simțit gustul ăsta amar și în valul de breșe despre care v-am povestit recent, doar că de data asta vorbim de datele noastre din instituții.

IGDLCC înseamnă Informații Gratis despre Lucruri care Costă! Totul ne costă dar mai ales timpul așa că am făcut această serie pentru a mă informa și educa alături de invitați din domeniile mele de interes. Te invit alături de mine în această călătorie. Mi-am propus să mă facă mai informat și mai adaptat la schimbările care vin. Sper să o facă și pentru tine.

Da, suntem în recesiune tehnică: două trimestre la rând de scădere economică. Iar dacă vă întrebați cât mai avem până la junk, răspunsul lui Claudiu e incomod: dobânzile României sunt deja similare sau mai mari decât ale unor țări care sunt deja la junk. Investitorii mari nu așteaptă verdictul agențiilor de rating, își fac propria analiză. Iar dobânda reflectă cel mai sincer riscul perceput, pentru că cei care cumpără titluri de stat nu sunt proști.

Cifrele pe care i le-am pus pe masă: inflație de 10,8% anual în mai 2026, servicii +13,5%, nealimentare +12,5%, alimente +6,8%. În același timp, salariul mediu net a scăzut cu 95 de lei față de martie, până la 5.843 de lei. Prețurile cresc double digit, veniturile scad. Concret, vom munci cu toții vreo 40 de zile în plus anul ăsta doar ca să cumpărăm aceleași lucruri ca anul trecut.

IGDLCC înseamnă Informații Gratis despre Lucruri care Costă! Totul ne costă dar mai ales timpul așa că am făcut această serie pentru a mă informa și educa alături de invitați din domeniile mele de interes. Te invit alături de mine în această călătorie. Mi-am propus să mă facă mai informat și mai adaptat la schimbările care vin. Sper să o facă și pentru tine.

În această a patra întâlnire de podcast cu Dragoș Cîrneci, am decis să intrăm direct în pâine și să dezbatem o serie de teorii importante despre creier, stres și modul în care noile superputeri tehnologice ne influențează deciziile. Am explorat ideea că adaptabilitatea și „șmecheria” românilor sunt mecanisme de supraviețuire moștenite istoric, care ne ajută să fentăm perioadele de criză, dar care ne fac în același timp destul de superficiali. Am înțeles de la invitatul meu că atenția reprezintă de fapt o monitorizare pe termen lung a predicțiilor pe care creierul le face despre realitate, un proces care este sabotat direct de recompensele rapide de dopamină din social media. În final, am analizat cum stresul și trecutul nostru plin de provocări ne taie capacitatea de a gândi în perspectivă, amplificând o flexibilitate cognitivă ce ne face extrem de inconstanți.

Concluzia acestui episod nu este însă una defetistă, ci funcționează mai degrabă ca un duș rece, extrem de necesar. Înțelegând mecanismele biologice din spatele comportamentelor noastre, primim de fapt harta de navigare prin haosul lumii moderne. Dragoș ne reamintește că, deși suntem produsul evoluției și al contextului nostru cultural, nu suntem prizonierii lor; conștientizarea modului în care tehnologia ne manipulează circuitele neuronale este primul pas spre recâștigarea controlului. Vă invit, așadar, să ascultați o conversație intensă, care nu doar că dărâmă mituri, dar vă va schimba radical perspectiva asupra propriilor decizii zilnice.

IGDLCC înseamnă Informații Gratis despre Lucruri care Costă! Totul ne costă dar mai ales timpul așa că am făcut această serie pentru a mă informa și educa alături de invitați din domeniile mele de interes. Te invit alături de mine în această călătorie. Mi-am propus să mă facă mai informat și mai adaptat la schimbările care vin. Sper să o facă și pentru tine.